Instrucțiuni și responsabilități ale băncilor intermediare
Introducere
Diligența necesară
Măsurile de precauție privind clientela cuprind:
(a) identificarea clientului și verificarea identității acestuia pe baza unor documente, date sau informații obținute dintr-o sursă sigură și independentă;
(b) identificarea beneficiarului efectiv și luarea de măsuri rezonabile pentru a verifica identitatea persoanei respective, astfel încât entitatea obligată să fie convinsă că știe cine este beneficiarul efectiv, inclusiv, în ceea ce privește persoanele juridice, trusturile, societățile, fundațiile și alte construcții juridice similare, luarea de măsuri rezonabile pentru a înțelege structura de proprietate și de control a clientului;
(c) evaluarea și, după caz, obținerea de informații privind scopul și natura preconizată a relației de afaceri;
(d) efectuarea unei monitorizări continue a relației de afaceri, inclusiv examinarea tranzacțiilor efectuate pe parcursul relației respective, pentru a se asigura că tranzacțiile efectuate sunt în concordanță cu cunoștințele entității obligate despre client, activitatea și profilul de risc al acestuia, inclusiv, dacă este necesar, cu sursa fondurilor, și asigurarea faptului că documentele, datele sau informațiile deținute sunt actualizate.
Atunci când se efectuează măsurile menționate la punctele (a) și (b) de la primul paragraf, entitățile obligate verifică, de asemenea, dacă orice persoană care pretinde că acționează în numele clientului este autorizată în acest sens și identifică și verifică identitatea persoanei respective. Statele membre impun ca verificarea identității clientului și a beneficiarului efectiv să aibă loc înainte de stabilirea unei relații de afaceri sau de efectuarea unei tranzacții.
Într-adevăr, la primirea unei cereri din partea canalului “indirect” (banca acționează ca intermediar), datele de referință ar trebui să fie de o calitate mai bună.
Mai multe detalii despre rolurile și responsabilitățile cu intermediarul vor fi furnizate în acordurile speciale.
În cazul în care Banca intermediară participă la procesul de verificare, specialistul băncii furnizează datele de referință cu o atestare a entității juridice semnată. Specialistul în verificare consideră că datele de referință sunt fiabile în funcție de sursă și poate efectua mai puține verificări.
